Oceanul Pacific a devenit o mare groapa de gunoi pentru plastic, atat de mare, incat este suprafata sa a ajuns de de doua ori mai mare decat cea a SUA.
Este estimat ca 10% din deseurile de plastic la nivel mondial isi gasesc sfarsitul in mare, iar de aici, incet dar sigur cel mai probabil ajung in Oceanul Pacific.
Marea transporta plasticul in ocean, facand ca apa, in miscari lente si urmand curentii circulari sa devina o imensa masa de deseuri de plastic in continua miscare Aceasta masa de plastic este faramitata usor-usor, iar in apa se imprastie bucati mici de plastic, pe care fauna marina o confunda cu mancarea. Pestii mici consuma bucatelele de plastic, confuntandu-le cu plactonul. Acei pesti sunt apoi consumati de catre cei de dimensiuni mai mari, iar contaminarea cu plastic isi continua drumul, urmand acest lant al hranei.
Programul de Mediu al ONU estimează că peste un milion de pasari acvatice, precum şi peste 100 de mii de mamifere marine mor in fiecare din cauza ingerarii de resturi din plastic.Pasarile marine confunda de multe ori hrana cu plasticul, in stomacul lor gasindu-se bucati de brichete, capace de pet-uri si bucatele din pungi de plastic.
Stiintific zona este cunoscuta ca Northern Pacific Gyre. Este o zona a marii unde apa circula in sensul invers acelor de ceasornic, intr-o spirala foarte inceata. Vantul este domol si curentii au tendinta de a aduce orice material plutitor, iar tot ce pluteste este prins ca intr-o capcana. Aceste “zone moarte” sunt bine-cunoscute marinarilor de sute de ani si, prin traditie le ocolesc, indifenet de pretul pe care-l platesc.
Unii cercetatori estimeaza ca fiecarui kilogram de plancton natural ii corespunde in aceasta groapa de gunoi a Pacificului o cantitate de aproximativ 6 kilograme de plastic.


